Comunicat

C O M U N I C A T

          Pentru a înlătura avalanșa de speculații, ce afectează independența, imparțialitatea și reputația profesională a funcției de judecător, în rezultatul opiniei scrisă de cet. Ștefan Gligor în postarea publicată la data de 22.11.2020 pe rețeaua de socializare Facebook, difuzată ulterior de mai multe portaluri mass-media, și deoarece administrația instanței sau judecătorul vizat nu au fost contactați de către reprezentanții portalului de știri Pro TV pentru a se acorda dreptul la replică vis a de vis de acuzațiile aduse, după cum s-a comunicat în buletinul de știri de către postul de televiziune Pro TV, la 22.11.2020, precum și menționat în articolul postat pe pagina web cu același subiect, și deoarece prin poziția expusă practic a fost acreditată în public ideea nelegalității Încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2020, fapt care lezează onoarea și reputația profesională a Judecătorului, se impune necesitatea unei reacții adecvate principiilor legalității actelor judecătorești, independenței și imparțialității judecătorului.

          Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află spre examinare cauza de contencios administrativ, înaintată de LTD Wesna către Comisia Națională a Pieței Financiare, cu privire la constatarea nulității Hotărârii nr.60/2 din 06.12.2016 cu privire la unele măsuri față de acționarii SA Moldasig, Hotărârii nr.62/2 din 14.12.2016 cu privire la completarea pnct.1 din Hotărârea nr.60/2 din 06.12.2016 cu privire la unele măsuri față de acționarii SA Moldasig, Hotărârii nr.9/1 din 02.03.2017 cu privire la etapele, termenele, modul și procedurile de anulare a acțiunilor și de emitere a unor acțiuni ale SA Moldasig, Hotărârii nr.15/4 cu privire la înregistrări în Registrul de stat al valorilor mobiliare.

          Ulterior, prin cererile depuse privind alăturarea la cererea de chemare în judecată și la cererea de aplicare a măsurilor provizorii, terții, persoanele juridice, foști acționari ai SA Moldasig, dintre care doi în limita pachetului de acțiuni 19,98 % și respectiv, 19.99%, iar alții doi în limita pachetului de acțiuni, 4.98% și 4.99%, și asupra cărora efectele actelor administrative se răsfrânge direct, au fost atrași de către instanța de judecată, conform încheierii Judecătorului din 09.10.2020. Potrivit art.205 alin.(5) Cod administrativ, orice terț atras în proces poate înainta atât cereri procesuale, cât și cereri de alăturare la cererea reclamantului sau pârâtului cu privire la fondul cauzei.

          Iar, prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2020 s-a expus în privința cererii de suspendare a executării hotărârilor contestate, astfel, cauza nefiind examinată în fond.

          Soluția dată de instanța de judecată este contestată de pârâtă, iar aprecierea legalității și temeiniciei este de competența instanței de judecată ierarhic superioare.

          În continuare, faptul difuzării de către furnizorii de servicii media a unor astfel de ,,opinii” postate pe platforma de socializare”, care nu sunt fundamentate obiectiv și imparțial, știrbesc reputația profesională a celui la care se face referire și acestea  în contextul în care, autorul postării nu este participant la procedura contenciosului administrativ și nu dispune de actele cauzei, respectiv și-a atribuit competențe de care nu îi sunt atribuite prin Lege, de a da apreciere acțiunilor instanței de judecată.

          Astfel, se consideră disproporționate afirmațiile expuse pe rețelele de socializare și total lipsite de suport factologic, și se impune necesitatea de a aminti că potrivit Recomandării CM (2010)12, deciziile judecătorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizări, în afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, așa cum sunt ele prevăzute de lege. Nu ar trebui să existe vreun alt mod în care judecătorii să fie obligați să își justifice hotărârile. Judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a soluționa în mod imparțial cauzele, în conformitate cu legea şi cu propria apreciere a faptelor.

          Astfel, consideră că declarațiile prin care se acreditează public opinia nelegalității actului judecătoresc, în afara unor procedurilor legale de atac, din partea unor persoane care nu sunt participanți la proces, sunt lipsite de substrat factologic, constituie  prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor.

          Mai mult că, activitatea justiției nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept.

          Or, declarațiile persoanelor publice, în special, a politicienilor referitor la o cauză sau alta, prin atac adus la persoana judecătorului, inclusiv cu amenințări de ordin penal sunt de natură să submineze definitiv încrederea socială (componentă a supremației dreptului) în justiție de către cetățeni, investitori și business.

          Totodată, că, în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să asigure distincția clară între fapte şi opinii, și să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată şi prezentată în mod imparțial şi cu bună-credință.

          Prin urmare, se solicită tuturor persoanelor, în special publice și exponenților politicului de a se abține de la declarații care sunt contrare cu standardul de respectare a principiului independenței judecătorului, statului de drept, separației puterilor în stat, respectării drepturilor omului, demnității judecătorilor și controlului judecătoresc efectiv.