Prin sentința pronunțată astăzi la 07 mai 2024, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) l-a achitat pe Vladimir Filat, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal al Republicii Moldova, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune.
Instanța de judecată a reținut că acțiunile lui Vladimir Filat au fost încadrate în prevederile art.243 alin.3 lit.b) Cod penal și calificate ca convertire și transfer al bunurilor de către o persoană care știe că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a deghiza originea ilicită a bunurilor și de a se sustrage de la consecințele juridice ale acestor acțiuni.
La fel, instanța a atestat încălcări grave raportate la principiul legalității incriminării în cauza penală dată, iar partea acuzării, a sesizat instanța de judecată contrar normativului procesual-penal în vigoare, având la bază lipsa unei careva fapte infracționale, fundamentându-și poziția prin intermediul unor concluzii eronate, probe neconcludente, nepertinente, neutile, neveridice, probe care demonstrează că inculpatul Vladimir Filat nu a comis vreo faptă, care să se încadreze în vreun careva mod, în fapt și în drept, în limitele conținutului normativ al infracțiunii incriminate.
În continuare instanța a conchis că acuzatul a fost urmărit penal contrar garanțiilor oferite de art.7 separat și combinat cu art.14 CEDO, care impunea asigurarea în mod efectiv a dreptului la apărare, în speță inculpatul Vladimir Filat urma să fie informat de către partea acuzării cu privire la natura și cauza acuzațiilor penale aduse, în special, cu privire la elementele faptice ale spălării banilor prin „convertire”, aceasta pentru ca el să le poată comenta.
Instanța de judecată a ajuns la concluzia că lipsește un element esențial și crucial al componenței de infracțiune (spălare de bani) - scopul și lipsa de cauzalitate între acțiuni și consecințele survenite, or în contextul spălării banilor, făptuitorul trebuie să urmărească scopul de atribuire a unui aspect legal sursei şi provenienței veniturilor ilicite, adică introducerii în circuitul legal a bunurilor despre care se ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite.
De principiu, instanța de judecată a identificat un caracter ambiguu al celor indicate în învinuirea adusă inculpatului Vladimir Filat, configurând reiterativ premisa lipsei temeiului juridic al răspunderii penale pentru faptele incriminate, reținând pe parcursul urmăririi penale, dar și la etapa judecării în fond a cauzei că partea acuzării a evitat să răspundă la întrebările care au vizat neclaritatea învinuirii într-un în mod concret, nemijlocit și complet, fapt ce atestă o încălcare a dreptului la apărare și a echității procesului, ce a derivat în consecință la lipsa mai multe semne constitutive esențiale obligatorii ale infracțiunii incriminate, constatând lipsa temeiului juridic al răspunderii penale.
Lipsa acestor semne constitutive esențiale cu caracter obiectiv și subiectiv ale conținutului normativ al infracțiunii de spălare a banilor rezultă inclusiv din lipsa răspunsurilor la unele întrebări sau din răspunsurile evazive oferite de către partea acuzării, care urmau să probeze semnele constitutive ale infracțiunii incriminate.
În consecință, instanța de judecată cercetând materialele cauzei penale sub toate aspectele a ajuns la concluzia că în ședința de judecată nu şi-a găsit confirmare faptul comiterii infracțiunii incriminate lui Vladimir Filat conform art.243 alin.(3) lit.b) Cod penal, astfel fiind adoptată pe această componență de infracțiune o sentință de achitare din motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune.
Sentința judecătorească evidențiată este cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Sentința integral motivată poate fi accesată pe pagina web a Judecătoriei Chișinău, directoriul Hotarîri /https://jc.instante.justice.md/ro/court-decisions-page/.